Vanilie

de Papiii

      Vanilie.Vanilie este aroma care o caracteriza cel mai bine.Il innebunea pur si simplu prin tot ce facea:cum gatea faimoasele ei paste,cum dansa cand facea curatenie,cum canta sub dus,cum se fataia linistita la supermarket.Simtea mirosul de vanilie invaluindu-i mintea amintindu-i de rasul ei ca niste clopetei,de ochii caprui ca ciocolata topita,de parul ca un rau infinit de caramel.

     Se simte din nou invadat de dor,doare,doare ingrozitor sa stie ca nu va mai simti niciodata mirosul pielii ei,corpul ei slabut.In ziua in care a pierdut-o a suferit,a suferit enorm,a tipat cat l-au tinut plamanii,a varsat lacrimi amare,nu vroia sa plece,vroia sa o stie aici langa el cu tot cu muzica ei zgomotoasa,cu tot cu pasul ei vesel.Ii lipsea,iar dorul era de neoprit ,se simtea sufocat de mirosul vaniliei din mintea ei.

     Afara ploua,ploua si atunci cand a fost ultima data cand a sarutat-o,cand i-a soptit ca o iubeste.Nu putea sa treaca peste,amintirea ei era inca vie si se simtea ravasit.Alerga pana la banca din parcul lor.Parcul lor.Acolo s-a intamplat ,a plecat chiar sub ochii lui.Lacrimi ii curgeau siroaie nu le mai putea sa le mai opreasca,trebuia sa dea drumul sentimentelor mult prea puternice pentru sufletul lui chinuit.

     Nu putea trai fara ea,fara ei,a iubit-o.Da,a iubit-o nespus de mult.Si tot ce i-a ramas a ramas mirosul ei specific.Iar cerul s-a facut negru,a inchis ochii.

Vanilie.Doar Vanilie.

–-

Nu prea am mai scris nimic.Am o avut o stare destul de nefericita pentru imaginatie.

For ever,Es.

Anunțuri